În picioare de 500 de ani

Restaurată cu migală și gândită să-i asigure tot confortul călătorului care îi trece pragul, MUREȘENILOR 9 oferă un amestec rafinat de istorie veche și sofisticare modernă, îmbinând măiestria arhitecturală a epocilor trecute cu facilitățile premium, într-un sanctuar urban unic.

Puține case din cetatea veche a Brașovului au mai rămas în picioare după incendiul din aprilie 1689, a doua mare urgie abătută asupra brașovenilor de la năvălirea turcilor în 1421.

Ajutat de vântul puternic și de multele construcții din lemn, focul s-a răspândit în ziua aceea cu iuțeală, mistuind totul în calea sa. În doar câteva ceasuri, cel mai bogat oraș al Transilvaniei a devenit o ruină înnegrită și mulți ani mirosul greu de fum n-a putut fi alungat din cetate. Mai toate casele, depozitele și atelierele arseseră până la temelii, faimoasa bibliotecă fondată de cărturarul tipograf Johannes Honterus se prefăcuse în scrum, zidurile și turnurile de apărare ale cetății stăteau să se năruie, iar din semeața biserică luterană, cunoscută astăzi drept Biserica Neagră, nu mai rămăsese decât piatra. Spre deosebire de prăpădul făcut de turci la 1421, când brașovenii au avut nevoie de șase ani ca să-și reconstruiască cetatea, reclădirea după marele incendiu de la 1689 a durat zeci de ani sau chiar un secol în cazul Bisericii Negre, a cărei reparație s-a încheiat abia în 1772.

Doar câteva dintre casele de piatră ale burgheziei săsești, cele din partea de miazănoapte a cetății, aflate în apropierea bisericii luterane, au scăpat ca prin minune de furia flăcărilor. Printre acestea, și o casă de pe Klostergasse, astăzi strada Mureșenilor, pe al cărei ancadrament cu motive renascentiste de la intrare meșterii dăltuiseră anul construcției: 1550. 

Era o casă tânără la cei 139 de ani ai săi, dar iat-o devenită dintr­-odată cea mai veche din cetatea Brașovului, după dispariția celorlalte, mult mai vechi, în urma incendiului. Din mândrele case ridicate de primele generații de coloniști sași nu mai rămăseseră decât ruinele și amintirile supraviețuitorilor, însă casa de pe Klostergasse a continuat să-și depene povestea, traversând epocile și transformându-se odată cu orașul renăscut din propria cenușă, rămânând până în zilele noastre un martor tăcut al istoriei Brașovului, un simbol al supraviețuirii și deopotrivă al continuității.

Un monument istoric

BV-II-m-A-11467 nu e cifrul secret al vreunui seif care ascunde comori, ci codul de identificare al unei comori de casă în Lista Monumentelor Istorice, stabilit de Institutul Național al Patrimoniului: monument (m) arhitectural (II) de interes național (A), din Brașov (BV), cu numărul de ordine unic 11467.

Ancadramentele de piatră de la 1550, beciul din aceeași perioadă, bolțile renascentiste din secolele XVII-XVIII, poarta de fier din secolul XVIII, loggia și coloana de piatră de la etaj, construite în secolele XVI-XVII, coloanele baroce cu capitel corintic și cele două elemente piramidale art deco ale fațadei renovate în secolul XIX, șarpanta de secol XVII realizată în mai multe ape, țiglele sub formă de solzi cu vârful ascuțit, din secolul XIX, tâmplăria din secolele XVII-XVIII — toate adună veacurile sub același acoperiș, toate sunt repere incontestabile ale istoriei arhitecturii brașovene, toate sunt reflexii fascinante ale unei clădiri unice, casa MUREȘENILOR 9.

Renașterea (1501-1600)

În Europa, secolul XVI este marcat de Renaștere și de mișcările reformatoare care zguduie ordinea religioasă. În timp ce arta, știința și filozofia înfloresc la marile curți din Italia, Franța și Spania, noile curente ajung la Brașov prin intermediul sașilor și al negustorilor de pretutindeni. Grație lui Johannes Honterus, care în 1533 aduce tiparul în oraș, Brașovul devine un centru important al Reformei Protestante. 

Construită în plină perioadă renascentistă, casa reflectă stilul arhitectural al epocii prin ancadramentele de piatră și prin structura robustă, tipică locuințelor burgheziei săsești brașovene, orașul devenind în perioada aceea un important centru educațional și tipografic.

Barocul (1601-1700) 

Secolul XVII vine cu o serie de conflicte religioase și politice în Europa, precum devastatorul Război de Treizeci de Ani (1618-1648), care afectează indirect și Transilvania. Deși neimplicată direct în conflict, regiunea este supusă presiunilor politice, căci se afla la mijloc, între Imperiul Otoman și cel Habsburgic.

În ciuda vremurilor dificile, Brașovul fortificat continuă să se dezvolte și să rămână un adevărat centru comercial și cultural, tipografia familiei von Schöbeln având un rol esențial în această privință până în 1689, când orașul este distrus aproape în întregime de incendiul catastrofal. Rămasă în picioare datorită arhitecturii sale solide, casa se extinde și se modifică, reflectând noul stil al epocii, barocul.

Iluminismul (1701-1800) 

Secolul XVIII este marcat în Europa de Iluminism, o mișcare culturală și intelectuală care pune accent pe rațiune, știință și drepturile omului. Pretutindeni izbucnesc revoluții și războaie de independență, precum Revoluția Americană și Revoluția Franceză, în timp ce influența habsburgică devine tot mai puternică în Europa Centrală și de Est.

Cu toate acestea, Brașovul renăscut din cenușa incendiului de la 1689 continuă să se dezvolte. Familia von Schöbeln influențează viața culturală și administrativă a orașului, iar tipografia familiei contribuie din plin la răspândirea ideilor iluministe.

Casa se extinde în această perioadă, iar elementele arhitecturale sunt remodelate în stilul baroc al epocii.

Revoluțiile (1801-1900)

Secolul XIX reprezintă epoca marilor revoluții și a industrializării rapide în întreaga Europă. Pe lângă Revoluția Industrială, au loc Revoluțiile de la 1848, cu un impact major asupra vieții politice și sociale. În acest context, românii luptă pentru drepturile lor naționale, căutând să-și afirme identitatea în fața stăpânirii maghiare și austriece.

Johann Gött, ultimul mare tipograf al orașului, duce mai departe moștenirea tipografică a familiei von Schöbeln, contribuind la dezvoltarea culturală a Brașovului și sprijinind totodată mișcarea națională. Este o perioadă frenetică, în care casa trece prin modificări suplimentare, pentru a face schimbările posibile, devenind astfel un centru cultural și tipo­grafic înfloritor.

Războaiele și comunismul (1901-1989)

Secolul XX aduce schimbări profunde în Europa și în întreaga lume — două războaie mondiale, urmate de o amplă perioadă de reconstrucție și de transformări culturale și economice. După Primul Război Mondial, marile imperii se destramă, iar granițele Europei sunt redesenate, schimbând și statutul Transilvaniei, care devine astfel parte a României Mari prin Marea Unire de la 1918. 

Brașovul, cunoscut pentru vibranta sa diversitate etnică, intră într-o perioadă de prosperitate economică și culturală, până când al Doilea Război Mondial răvășește Europa, lăsând în urmă orașe distruse și comunități decimate. Brașovul suferă, iar suferința sa continuă și după război. 

Odată cu instaurarea regimului comunist, clădirile din centrul istoric sunt naționalizate și transformate pentru a servi noilor politici sociale. Casa în care altădată marile idei vedeau lumina tiparului este mutilată, împărțită în apartamente și spații comerciale, iar elementele vechi de la interior sunt în mare parte distruse sau modificate pentru a se adapta scopurilor rezidențiale impuse de noua epocă.

În timp ce Brașovul se industrializează rapid, clădirile istorice sunt neglijate. Casa de pe Mureșenilor, născută la 1550, supraviețuiește însă și acum, fiind trecută în anul 1955 pe Lista Monumentelor Istorice. Astfel, marile distrugeri o ocolesc.

Revoluția din 1989 redă orașului șansa de a-și redescoperi valorile culturale și istorice, iar MUREȘENILOR 9 pășește în secolul XXI cu o nouă identitate, neschimbată ca structură, dar încărcată de poveștile unui Brașov renăscut din propria cenușă, modelat de istorie și capabil să întâmpine cu încredere viitorul.

Re-nașterea (2024) 

Restaurată cu multă dragoste, în spiritul arhitectural al secolelor trecute, MUREȘENILOR 9 este pregătită acum să primească oaspeți într-o atmosferă ce îmbină eleganța de odinioară cu rafinamentul contemporan, pentru a oferi o experiență unică, memorabilă.

Interiorul a fost complet reamenajat, îmbinând armonios elementele moderne — finisaje, mobilier nou și tehnologie de ultimă generație — cu detalii vechi, autentice, care spun captivanta poveste a locului unde trecutul și prezentul se întâlnesc.

Astăzi, MUREȘENILOR 9 este mai mult decât un simbol al Brașovului, este o poartă către o istorie vie, menită să încânte, să inspire și să rămână pentru totdeauna în inimile celor care îi trec pragul.

Proiectul de restaurare a fost coordonat de Arh. Horațiu Vasilescu, iar amenajarea în colaborare cu designer Raluca Maria Olaru. Execuția a fost încredințată restauratorului Elena Avram.